Citate de Iosif M. Cristian

Of, crud mai este să guşti din singurătate, alături de prieteni. Iosif M. Cristian

Înainte de a-i depăşi pe alţii, depăşeşte-te pe tine. Iosif M. Cristian

Fericirea nu constă în aceea de a reuşi să ai ceva, ci în aceea de a reuşi să fii ceva. Iosif M. Cristian

Struţul nu îşi bagă capul în nisip de frică, ci în speranţa că astfel poate scăpa cu faţa curată. de Iosif M. Cristian

Când vrei să omori pe cineva, cel mai bine ar fi să începi cu tine. Iosif M. Cristian

În şah ca şi în viaţă e de ajuns să greşeşti o dată ca să pierzi totul. Iosif M. Cristian
E normal ca cineva să gândească ce ai spus tu, dar e anormal ca cineva să gândească doar ceea ce ai spus tu. Iosif M. Cristian

Marea nenorocire este atunci când constaţi că nu ai un prieten oarecare, ci unul de moarte. Iosif M. Cristian

Nu am deprins niciun viciu care să îmi scurteze din viaţă, ci doar din bătrâneţe. Iosif M. Cristian

Viaţa relativ simplă este complicată de fiecare dată de câte un cap relativ pătrat. Iosif M. Cristian
La bătrâneţe unii-şi descoperă neputinţa, iar alţii înţelepciunea. Iosif M. Cristian
Orice zi urâtă o poţi salva printr-o faptă frumoasă. Iosif M. Cristian
Diferenţa dintre o idee şi o înţelepciune este aceea că una îţi poate lumina o clipă, iar cealaltă toată viaţa. Iosif M. Cristian

Când te-am întâlnit prima oară a fost ceva de vis. Acum nu mai am niciun dubiu. Iosif M. Cristian

Gândesc ce au gândit alţii, de parcă le-am gândit eu şi critic ce am zis eu, de parcă ar fi zis alţii. Atât de erudiţi suntem uneori… Iosif M. Cristian

Când te căsătoreşti pierzi încrederea unei femei, dar o câştigi pe a celorlalte. Iosif M. Cristian

Nu te bucura, atunci când poţi trece printr-un perete…; ceva e putred: ori tu, ori peretele. Iosif M. Cristian

Adevărul ascunde întotdeauna câte un lucru prielnic de trădat. Iosif M. Cristian
Sunt bătrâni care invocă părul alb, în loc de mintea din cap. Iosif M. Cristian
Fiecare om trăieşte (încă) în virtutea unor sinucideri eşuate. Iosif M. Cristian
Legea e bună până o încalci. Iosif M. Cristian
Împăcându-te cu un nenorocit, îi vei da ocazia să te nenorocească din nou. Iosif M. Cristian

A te ascunde după cineva mai mic decât tine, înseamnă să stai în genunchi. Iosif M. Cristian

Omul bun este aşa, fiindcă nu poate să fie altfel, nu neapărat că nu şi-ar dori să fie rău. Iosif M. Cristian
Ne-am născut atât de goi, încât nici o haină nu ne poate ascunde această mică nefericire… Iosif M. Cristian
Cel înzestrat cu o mică bogăţie interioară aspiră la o cât mai mare bogăţie exterioară. Iosif M. Cristian
Nu ţine palma prea mult întinsă, ţi s-ar putea tăia. Iosif M. Cristian
Fiecare secret fracturează viaţa în multiple sentimente paralele. Iosif M. Cristian

Pentru a iubi este de ajuns un zâmbet, pentru a convieţui trebuiesc mai multe zâmbete, mai multă iubire. Iosif M. Cristian

Prieten îţi este cel care te ocroteşte de prostii, nu cel care te îndeamnă la ele. Iosif M. Cristian
Când începe să ţi se desluşească motivul pentru care stai cu persoana de lângă tine, te vei îngrozi. Nu datorită acelui motiv, ci datorită celorlalte motive care lipsesc. Iosif M. Cristian

Inteligenţa multor femei stă ascunsă în profunzimea diferitelor decolteuri. Iosif M. Cristian

Pentru unii, adevărul este un act de bravură, pentru alţii, un act de brutalitate. Rareori îţi este dat să vezi un adevăr născut dintr-un act de cinste – morală. Iosif M. Cristian
Când creăm un tablou sau o melodie, nu putem face parte din acestea, decât sufleteşte, şi nicidecum trupeşte. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Dumnezeu, care se află deasupra acestei lumi, pe care a creat-o şi din care nu va putea face niciodata parte altfel, decât sufleteşte. Natura Sa fizică nepermiţându-i să fie altfel, de cât este… Supremul Creator. Iosif M. Cristian

Evadând de sub tutela ideilor, începi să descoperi printre multe altele… un lucru extrem de important: falsele dureri de cap. Iosif M. Cristian
Nu poţi face cu banii ce poţi face cu un bun prieten. Iosif M. Cristian
Iubirea ca un venin se scurge prin vene, nu prin vorbe. Iosif M. Cristian
Fericirea este o recompensă a faptelor noastre bune şi lăudabile. Iosif M. Cristian
Satana îndeamnă oamenii la păcat, nu pentru că nu ar crede în Dumnezeu, ci pentru că ar fi nefericit să rămână singur în Infern. Iosif M. Cristian
Să iubeşti fără limite asta este adevărata iubire… adică să iubeşti toate femeile, să nu ratezi niciuna.
Înjosindu-ne existenţa prin atâtea răutăţi, trăim idealist sub teroarea unui imperiu sfânt, care tot caută să echilibreze într-un fel sau altul, marile patimi ale omenirii. Intrând sub incidenţa unei raţiuni îndoielnice, începi să distingi nebunia măreţiei. Secretul unor iluzii lăuntrice, aproape că îţi scuipă în faţă dovada vremelniciei. Iosif M. Cristian
Prin nicio înţelepciune nu poate fi schimbată viaţa, ci doar prin bunătate. Iosif M. Cristian

Unei vieţi înţelepte de multe ori îi lipseşte aceea alegere înţeleaptă, pentru a putea fi recunoscută şi de ceilalţi. Iosif M. Cristian

Omul nu este singur pe pământ, este unic. Iosif M. Cristian
E greu să stai, da’ păi să mai şi munceşti. Iosif M. Cristian
Omului îi este necesară o minimă sinceritate de sine, pentru a fi copleşit de o profundă ruşine. Iosif M. Cristian

Cum să nu ai dorinţe, când eşti hărţuit în permanenţă de atâtea dureri vitale?! Durerea reprezintă percutorul celor mai aprige dorinţe, în faţa cărora orice fiinţă ori cedează, ori moare. Iosif M. Cristian

Nostalgia amestecă luciditatea în promiscuitate, învăluind sufletul firav spre o vedenie înfrigurată. În ziua de azi un prieten bun nu mai este acela care ne face bine şi cel care nu ne face nici un rău. Iosif M. Cristian
Victoria… este un paradox al omului. Preţul este atât de ridicol. Acesta poate fi doar un blestem sau o expresie lirică a vieţii noastre tulburi. Paradoxul scuteşte viaţa de orice sens ori raţiune de a cugeta discret. Iosif M. Cristian
Admiţând concesii ierarhice, tulburat mă întorc într-un moment suspinător. De jos nu poţi decât să remarci muntele, iar de sus prăpastia. Contrar aparenţelor, nimic nu e ceea ce pare, dar în mod surprinzător ele chiar sunt. Iosif M. Cristian
Sensul vieţii nu se află într-un anumit lucru pe care îl facem noi, ci în fiecare lucru pe care îl facem şi ne ţine în viaţă. Iosif M. Cristian
Fericirea este ca o piatră pe care o purtăm cu noi şi căreia îi simţim în permanenţă povara… Iosif M. Cristian

Spre amărăciunea iubitorilor de cunoaştere, întregul spectru de înţelegere, întrece cu uşurinţă măsura oricărui potenţial de exprimare. La sfârşitul vieţii, atât de râvnitele răspunsuri vor rămâne limitate… chiar şi dincolo de ea. Alimentaţi de prea multe scopuri evazive, prospectăm sugestii expresive, în scurte nostalgi naive. Dovedindu-ne prea săraci spiritual să putem întreţine bucuria, ne manifestăm fiecare în parte, aceeaşi sumbră fascinaţie pentru o cât mai deosebită suferinţă. Pierduţi pe calea dinaintea propriei noastre fericiri, se poate întrevede cu uşurinţă, asemănătoarea noastră identitate aberantă. Lipsiţi de cel mai minim argument de a putea găsi un echilibru de a trăi; stăm şi privim fără rezerve, propria decădere. Neglijarea fericirii, reuşeşte să particularizeze teribila noastră indentitate universală într-un registru meschin. Iosif M. Cristian
De când castelele au devenit nişte ruine amărâte, invadatorii au devenit nişte turişti veseli. Iosif M. Cristian
Oamenii morţi nu sunt doar în cimitire, ci şi pretutideni pe străzi. Iosif M. Cristian
Dacă femeia se plictiseşte, nu va conteni până nu ne va plictisi şi pe noi. Iosif M. Cristian

Ne naştem din dragoste şi murim în păcatul ei. Iosif M. Cristian
Actoria reprezintă arta de a nu fi un papagal, ci un personaj. Iosif M. Cristian

Bătrâneţea ne ajută de a nu muri chiar de vii. Iosif M. Cristian
Trecutul este o mică compensaţie a viitorului pierdut. Iosif M. Cristian

Viaţa va avea întotdeauna un sens, chit că ar fi doar acela de a trăi. Iosif M. Cristian
Prietenul când îl ai e mai dulce ca orice frate şi când îl pierzi e mai amar ca orice duşman. Iosif M. Cristian

În top ajung de obicei lucrurile de prost gust, fiindcă proştii reprezintă majoritatea. De aceea este mult mai indicat un juriu competent, decât opinia publică. Iosif M. Cristian
Fericirea ne indică un mod mai graţios în care am putea suferi. Iosif M. Cristian
Ne naştem pentru a trăi… forma patologică a morţii. Iosif M. Cristian
Gândim mai mult decât putem face şi greşim mai mult decât putem crede. Iosif M. Cristian

Iubirea apare ca focul, iar atunci când dispare, în urma ei ramân tăciuni şi scrum. Iosif M. Cristian

A iubi, e o chestiune de viaţă şi de moarte. Lipsa iubirii, ucide… treptat, tot ce avem mai frumos în noi. Iosif M. Cristian
Aflat la oraş, departe de orice conştiinţă, resimt afrontul deplin al tristeţii. Nici nu mai am timp să sufăr. Plâng în fugă. (Aici totul este diferit. Până şi soarele este altul, decât cel de la marginea mării.) Iosif M. Cristian

Izolat în trecut, descopăr în cadrul oricărui nou început, o veritabilă punte spre un iluzoriu absolut. Sarcina extrem de nerezonabilă a unor respiraţii insuportabile, aproape că au rupt pentru totdeauna echilibrul de lumină din oasele mele. Într-un final, cu pasiune şi furie, îmi voi asuma dreptul la viaţă… lipsit până şi de cea mai elementară luciditate. Altfel nu văd cum. Din trei în trei secunde aş exploda, în zeci de expresii dezolante. Iosif M. Cristian
În spre amiază soarele îşi pierde din prospeţimea dimineţii. Zâmbete fragmentate în spaţiu, surprind cu uşurinţă dimensiunea copleşitoare a naturii înconjurătoare. Prin orice traducere mai exactă a vieţii, vei căpăta gustul ridicol al morţii. În această atmosferă isterică de incertitudine, se poate reglementa, fără îndoială, întreaga expresie logică a tristeţii umane. O sursă serioasă de tulburări nervoase, duc la negarea tuturor simptomelor oneste care ne însoţesc. Căutând o expresie cât mai exactă a lunii, va îngenunchea în adâncimea sufletului nostru, un larg oftat de îngeri. Pe câţi oameni, pe atâtea aspiraţii… la singurătate. Iosif M. Cristian
Privată de nobleţe, dragostea e infectă. Iosif M. Cristian
Prin utilizarea de gânduri triste nu poţi confrunta viaţa cu succes. Iosif M. Cristian

Cu toate că intuiesc că n-o să aflu niciodată nimic, nu mă pot abţine să nu gândesc. Iosif M. Cristian
Pâna unde vom putea ajunge?! Nu ştiu. Dar mai departe de noi înşine… cu siguranţă nu. Iosif M. Cristian
Orice simplu sunetul este un apel la tăcere. Orice sublim sunet este un apel la meditaţie. Iosif M. Cristian
Când a fost cazul să mă cert cu cineva, nu am închis nimănui poarta în nas, eu am zidit direct un zid. Iosif M. Cristian

În melancolia primăverii, cerul se dovedeşte mult mai aproape de sufletul meu, faţă de mulţi oameni din jur… Iosif M. Cristian

Singurătatea lasă goluri imense în viaţa fiecăruia… ce nu vor putea fi umplute, decât prin lacrimi si sfinţenie. Iosif M. Cristian
Am pierdut lupta cu ea din prima clipă în care ne-am văzut: m-a împuşcat mortal în inimă, cu un zâmbet irevocabil. Iosif M. Cristian
Fiecare prieten este unic in felul său. Vorba aia, nici degetele de la o mina nu sunt la fel, da-păi un om cu altul. Iosif M. Cristian
Închid ochii, pentru a vedea mai bine lucrurile din jurul meu. Toate sunt la fel, de parcă nici nu ar fi. Neschimbate au rămas toate, care îmi lipsesc… şi mă chinuiesc. Aproape de moarte totul devine clar şi profund, ca un zâmbet ursuz. Iosif M. Cristian
Respingând termenii aţoşi ai lumii, încerc să las cât mai mult loc liber în univers. Admir cum animalele se încăpăţânează de a străbate întreg pământul, doar printr-un simplu strigăt. Nu se încurcă în cuvinte, nu se amăgesc, nu se pripesc în această viaţă. Iosif M. Cristian
În ceruri vom ajunge cu toţii, dar în direcţia opusă celei trăite pe pământ. Raiul şi Iadul dovedindu-se prea puţin, pentru gama variată de posibilităţi care ar fi trebuit să existe după moarte. Raiul sau Iadul fiind ori prea mult ori prea puţin pentru fiecare dintre noi. Iosif M. Cristian
Hai sa zicem. Omul ca omul… dar animalele?! Ce regulă atât de gravă au putut să încalce de au fost alungate din Paradis?! Există specii atât de nevinovate încât te face să te întrebi îngrozit: ce caută aceste fiinţe în această viaţă?! Cum de a putut fi posibil acest lucru?! Iosif M. Cristian
Bucuria reuşeşte să îi facă pe oameni mai buni. Doar astfel, sufletul… poate aprinde în trupurile noastre, lumina dulce a vieţii. Bucuraţi-vă fără ruşine, tristeţea e o ruşine mai mare. (Îngăduitor, privesc impertinenţa acestor rânduri. Câtă “poezie” într-o zi atât de plictisitoare.) Iosif M. Cristian
Ipocrizia vieţii, creste de la o dezamăgire la alta. Dificultatea oricărei explicaţi, înmărmureşte respiraţia in uriaşe deficite sufleteşti. Nu putem face uz prea mare de sinceritate, durerea ar fi mult prea mare si nedreapta in acelaşi timp. Vrem nu vrem, marile lupte pe care le vom purta in lume, vor începe si se vor sfârşi întotdeauna cu noi. Iosif M. Cristian
Partea cea mai interesantă a vieţii rămâne tăcerea; pe care o savurez din plin, printr-un larg suspin. O largă cunoaştere a existenţei, depăşeşte orice realitatea absurdă, a puterii noastre mentale. Ca un indice triumfător, justeţea morală a devenit o batjocoră generală… În neisprăvita noastră viaţă, dacă vom încerca să ne plătim măcar o parte din greşelile înfăptuite, vom fi împietriţi; acestea vor depăşi cu mult valoarea existenţei noastre. Iosif M. Cristian
În febra drumului se frământă gândul: bate, bate ceasul pasul, când mai rece, când mai vesel. Mimez si eu un gând stingher, lipsit de vreun reper. Căzuţi in aşteptarea prea multor nevoi disperate, natura înşelătoare a gândurilor, determină fiecăruia in parte gradul de halucinaţie existenţială. Chiar si pentru cei cu sufletul sănătos, singurătatea poate deveni un joc primejdios. Adesea, aflaţi in aşteptarea unui timp de livrare cât mai plăcut, putem face la orice pas dovada scurta a gloriei sufleteşti. Iosif M. Cristian
Plimbându-mă de-a lungul unei denaturate zile, admir tendinţa realistă a soarelui de a putea mima în fiecare zi o noua dimineaţă. Trecutul freamătă o bucurie alterată, accentuând un volum specific de nostalgie pură. În ciuda tuturor simţurilor, manifest o pasiune teribilă pentru suferinţe cât mai noi şi mai înalte. O semnificativă măsură de justeţe, distribuie în inimă temperaturi ridicate, prelungind în suflet un strigăt amar de prea multe credinţe pierdute. Nimeni nu poate bănui… halul în care iubeşte viaţa, decât în momentul critic al morţii. Iosif M. Cristian
Sinuciderea se datorează unui infarct sufletesc, în urma căruia nimeni nu mai poate trăi. Iosif M. Cristian
Se pare că nu îmi pot refuza nicio plăcere, de vreme ce nu mi-a mai rămas niciuna. Iosif M. Cristian
Pe cât de mic lucru este să te bucuri, pe atât de mare lucru este să nu regreţi că te-ai bucurat. Iosif M. Cristian

Să suferim, asta e menirea noastră. Dacă nu reuşim, se va găsi cineva amabil să ne ajute. Iosif M. Cristian

Am verificat. Nu există în suflet nici o adâncime care să ne poată asigura neutralitatea. Direct sau indirect suntem implicaţi în toate. Iosif M. Cristian
Cei mai buni prieteni nu pot fi decât “unul”… Şi acesta ţi se va părea uneori a fi prea “mulţi”. Iosif M. Cristian
Filozofia, chiar dacă nu poate fi totul, are iscusinţa de a le precede pe toate. Iosif M. Cristian

Femeia se dă atât de mare încât, uneori, îşi mai pune tocuri pentru a o crede… Iosif M. Cristian
Sunt oameni cărora le surâde norocul, iar alţii care chiar îl au… Iosif M. Cristian
Hei, tu!!! Nesăbuit război… eroi sunt doar cei care trăiesc şi mor în pace. Iosif M. Cristian


3 Comentarii la colectia Citate de Iosif M. Cristian

  1. autor comentariu catta :

    mda si mnu

  2. autor comentariu Politrad :

    Multa suferinta in citatele astea.
    Cel cu strutul se poate foarte bine transpune in realitatea politica din zilele noastre!

  3. autor comentariu ROY :

    hmm:)

Adauga un comentariu